duminică, 11 decembrie 2016

vineri

azi
mi-a rămas gândul că inima ta  este în loc cald
unde norii se adună-n liniște

pot umple lumea cu zăpadă și alte lucruri care scad în timp
când mor se duc în alte locuri unde anotimpurile se sting
pe întuneric

nimeni nu poate trasa granița dintre iubire și singurătate
într-un fel fiecare drum în care pășim este
căptușit
pe dinlăuntru ca o fiară sublimă
cu aripi și solzi, cu viață și moarte

așa suntem de vii
întru bunătatea frământărilor   





Când nopțile sunt prea lungi să mai fie scrise

știm că aparținem ierbii când  tristețea este un substitut propriului labirint.  Când intri în vis, de fapt intri în mintea propriei singură...