dragostea supraviețuiește și după moarte
îți împinge limitele, ferestrele oaselor
când închizi ochii pentru puțin
când poți să visezi cerul în fotografii albe
cu păsări imaginare plutind în jurul luminii
ca un leucoplast universal valabil
peste toate aceste răni care mai au de trăit
nu știu dacă în această lume a mai rămas ceva real
sau dacă suferința este singura realitate capabilă să te poată trezi din amorțeală ca o molie ce ruginește odată cu întunericul
războiul nu se mai termină
morții nu se mai pot număra
încet, încet
se face liniște.
Imaginea unui prizonier ucrainean eliberat după doi ani de captivitate.
Photo source: Reddit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu