la urma urmei nimic nu se mai poate vindeca de nimic
cuvintele se învelesc în carne, trec prin toate mișcările acestui acvariu în care plutim cu
păcatele noastre
să ne imaginăm doar
cum ar trebui să arate o lume perfectă
o lume imposibilă din care ai șters ușor orice durere
căluții din lemn învață primii pași apoi se topesc în flăcări
nu poți iubi decât iluzia a ceea ce crezi
că ai ajuns sǎ cunoști deja,
iluzia unei femei ce se află în ea însăși
ce mușcă din fiecare fruct vinovat iar apoi se transformă într-o altă femeie
astăzi strălucesc în jurul tău,
când închid ochii, ochii tăi luminează păcătos
foarte aproape de mine
mi-e atât de teamă să nu te ating. Ar fi teribil de frumos ca o rană în care poezia a ales să nu se mai sfârșească.
Sângele meu rupe din tine ca un animal imposibil ce flămânzește vieți la rând
frumusețea mea
este o carte în care s-au scris deja toate poveștile cu oameni.
Photo source: Pinterest.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu