Aș vrea să nu te mai

visez că respiri lângă mine, când mintea mea te trezește apoi te reinventează 

ca tămăduitor pentru sufletul meu bolnav, pentru că

eu am doar acest corp ce nu știe cum să mă potolească

să-mi strivească setea

să uite de toate aceste adâncimi neverosimile 

săpături acvatice în care vreau să îmi spăl miezul ochilor și să uit

cum arată irișii tăi înmuiați adânc în cerneală neagră 

și toate hainele perforate 

și toți oamenii 

care plutesc acum

undeva în univers

aș vrea să văd Beetlejuice 

dar mi-e teamă că Lydia a devenit deja femeie 

în toată firea și tristețea ei 

a murit 

în urmă cu mai bine de treizeci de ani, semn că și tristețea face riduri iar abia apoi devine netedă și nemuritoare.

Aici totul este frumos, 

scriu cu ochii semi-închiși, 

afară plouă infernal.

Photo source: Winona Ryder as Lydia Deetz -1988, Pinterest. 

Perseidele se văd cel mai bine la capătul întunecat al marilor orașe

iar eu mǎ sfărâm în tăcere, cu dragoste infinită pe umărul tău mirosind a noapte umedă de septembrie 

și bucăți fierbinți din lumânări descompuse în suflete sublime ale zeilor 

am citit din cuvintele tale 

de ajuns cât să nu mai vreau să mai adorm vreodată 

de ajuns până ce întunericul se va stinge frumos și toate aceste lucruri nepământești vor începe să părăsească tot ceea ce a rămas pământesc

alte mâini se nasc 

alte degete se topesc în locuri interzise căci timpul nostru de viață este însăși angoasa îngerilor

fotografii cosmice și atât. 

Cămașa ta mi-a rămas veșnic mare 

ca o mare iubire ce crește în jurul unui corp

și-l face să fie vulnerabil de viu.

Photo source: Pinterest. 

Pentru că nu iubești doar un corp

apăsat de soarele dimineții. Un zid cu omoplați ce cresc în jurului aerului pe care ai vrea să-l respiri adânc, din ce în ce mai adânc, savurând suprafața netedă sau fără de sfârșit a singurătății.   

Căci noi nu suntem pământeni și spun asta cu ochii vii și deschiși în obscuritate cu sufletul înălțat ca un prapur în prelungirea unor inimi ce au cunoscut toate prăpastiile acestei lumi 

iubind cum se simte fiecare picătură de ploaie ce se topește printre firimituri de piele veșnică.

Photo credits: Pinterest. 

Sunt o femeie ce locuiește într-un clopot de sticlă

cu unghii frumoase și tinere, descosând carne ovală când afară plouă și sufletul cade liber ca într-un vis cu păsări

și totul pare sublim 

ca un sărut ce sângerează-n fiecare noapte până la capătul nevăzut al singurătății 

ochii mei mă privesc ca o mamă cumplită ce își iubește fără discriminare toți copiii nenăscuți, îmbrățișați în stele

ca o durere cusută cu lacrimi 

unde fiecare cuvânt este o liniște ce îngenunchează cel mai frumos poem îngăduit vreodată să fie scris.

Photo source: Pinterest. 

Astăzi am încetat să mai îmbătrânesc (35)

visez ziua în care am primit trup în pântecul mamei 

la buclele-i aurii scăldate în ploi de vară și artificii

ce este al meu nu și-a inventat încă un nume

lustruind sufletul femeii 

a cărei frumusețe nu are nicio asemănare.

Photo source: Pinterest. 

Sǎ te iubesc nu mai înseamnă nimic

astăzi mi-am pus o dorință, 

florile au crescut în vază 

au împins cerul într-o folie cu oglinzi

la capătul străzii erai tu privind către toate clădirile ce se curbau în mâinile mele de lavandă

câmpuri întregi și frumusețea neprihănită a singurătății 

oamenilor ce știu cum să iubească în liniște alți oameni 

construind inimi în toate căsuțele din plastelină 

cu degete calde, de miere 

ca fiecare dragoste să aibă o inimă cu fereastră la cer.

Photo credits: Pinterest. 

Far side of the moon

Plouă la tine, 

un vis cu corăbii ce trec prin oameni 

iar eu încă am rămas aici să le vorbesc 

despre cum arată tinerețea într-o linie moale din palmă

cum mă supun temerilor 

și-n fiecare zi și noapte ce le trăiesc 

în numele tău se mai naște încă un poem devorat 

de păsările adâncurilor. 

Cum anii trec și vocea ta s-a făcut 

ca un val cald ce aduce moartea mai aproape de viață 

și pe Dumnezeu mai aproape de mine. 

Dacă iubești crezi cu desăvârșire că poți să vezi totul 

și dacă nu ai mai avea ochi, ar crește alții și mai frumoși să vadă nevăzutul ce nu poate fi cuprins 

în cărți ori în colțurile abrupte ale universului. 

Să te gândesc nu mai înseamnă nimic

ca și cum aș iubi cel mai lucid în mijlocul nopții 

și toți pereții ar fi miez de cuvânt înmuiat în lapte. 

Cum toate diminețile ar mirosi a parfumul tău 

recreat ca pentru ultima oară să amintească numai 

cea mai frumoasă durere de pe pământ.

Photo source: Pinterest.