Îți iubesc inima cel mai fericit loc de liniște cu flori ce tămăduiesc moartea zorilor.
O așezare cumplită pe care numai dragostea o putea săvârși la capătul ploii.
Și mă topesc în umbrele ce tresar în spatele ochiului tău.
în altă viață croșetez lacrimi în cuiburi orfane de păsări. Tai din mine trena fericită a unei mirese și mă întorc în cel mai luminos unive...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu