atunci e cea mai tare senzație din lume iar
cuvintele le poți citi și fără de ochi
căci mintea ta înțelege în sfârșit că timpul
e ca un izvor ce trăiește din el însuși înainte să moară
tu ești îngerul ce inventează lumina și mai ai puțin până ce vei deschide ochii, la cele lumești, întunecate
dar încă te bucuri de acea pace netulburată, umblând între gândurile tale precum un chirurg ce-și atinge creierul fără mănuși, căci așa ar fi cel mai firesc
cât de adânc poți coborî în tine însuși
să dezvelești fiecare strat
de viață până dispar toate staturile
și inima ta ar ajunge o enclavă până la nori
dar eu încă dorm și
dimineața mea vie
poate să mai aștepte puțin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu