pentru pământ
cu norii îngreunând pustiul de sub unghii
și mâinile ce au devenit astăzi un adăpost ferm
pentru ploi imaginare
(în loc de umbrele și vată de zahăr
topindu-se frumos pe drumul
ce veșnic miroase a copilărie).
pământul se stinge buzele tale au venit firesc ca o umbrǎ din care i s-au desprins oameni. Râvnesc pe vârfuri, dar carnea nu îmi ajunge ni...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu