în altă viață croșetez lacrimi în cuiburi orfane de păsări.
Tai din mine trena fericită a unei mirese și mă întorc
în cel mai luminos univers cu cele mai luminoase metropole ce levitează deasupra norilor.
de dincolo de chipul meu fragmentar și casa provizorie în care momentan exist ca un refugiat ce învață încă o limbă necunoscută pentru a ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu