luni, 8 decembrie 2025

Până când degetele mele vor muri

în gustul acestui vis cu zǎpadǎ.
Nu, niciodată nu suntem în siguranță. 

Viața nu este decât o durere ce respiră adânc 
acești plămâni de hârtie şi sângele nostru ca o cerneală 
ce pătează în alte trupuri albe, apăsătoare un fior viu.


Photo credits: Aleksandra Osuch, Pinterest.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aceste riduri blânde ce apasă de dincolo de carne

de dincolo de chipul meu fragmentar și casa provizorie  în care momentan exist  ca un refugiat ce învață încă o limbă necunoscută  pentru a ...