vineri, 9 iunie 2023

Fabrica cu oameni

când oamenii mor, sufletul se descoase de temeri fiecare anotimp este un vid emoțional
uneori te naști în singurătate numai să înveți că viața este un fel de boală incurabilă cu armate nevăzute de îngeri ce zidesc castele nemuritoare sub pielea noastră de nisip.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

când mǎ ridic pe vârfuri

pământul se stinge  buzele tale au venit firesc ca o umbrǎ din care i s-au desprins oameni.  Râvnesc pe vârfuri, dar carnea nu îmi ajunge ni...