Ies din tine ușor, pentru o zi fără zăpadă, până și zâmbetul cade sub unicul strat de cenușă în care am învățat să sap cele mai splendide riduri
o femeie cu adevărat puternică își îmbrățișează slăbiciunile ca pe ceva organic
mă adâncesc în corpul închiriat versus ador să călătoresc cu trenul personal și dacă România mea ar fi o planetă în care viteza s-ar desființa aș fi pe deplin fericită fiindcă aș avea tot timpul din lume să șterg oamenii din ferestre iar în locul lor să desenez blocuri cu ceață radioactivă
pentru nostalgici confecționez cele mai dulci cireșe origami
adevărul e că fiecare zi din viața mea îi este dată unui înger să o păzească
sunt singură până duminică iar în restul zilelor navighez paginile rămase albe din toate cărțile ce nu le-au fost dat să cunoască durere de om
azi noapte călușeii mei preferați s-au întors înapoi în hergheliile de hârtie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu