joi, 20 iulie 2023

Coajă de om

Îmi aduc aminte visul ce trăia în trupul meu dinainte să vină în lume ca o mângâiere de mamă. Întâi a fost dragostea, apoi universul s-a făcut viu și nemuritor. Din sâni curgeau râuri cu iubire. Eu am văzut toate acestea și m-am minunat, căci toate minunile lumii aveau lacătele deschise. 

La capătul nopții o femeie croșetează păsări în timp ce visează.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Viața mea nu se continuă

în locul oricărei vieți  nu își mai face cicatrici noi  în acest capăt de liniște sunt o mireasă cu lacrimi  ce împodobesc fiecare milimetru...