duminică, 31 martie 2024

Păsările abator

(cineva abia așteaptă să crești 
să te ia de mână 
și apoi să-ți facă transfuzie cu stele)

mă rog ca 
următoarea viață să mă aștepte ceva mai mult
să fiu pregătită pentru toate ascunzătorile lumii iar apoi o ceață de opal să îmi nască alte oase în jurul verighetei ce nu a putut să mă strângă într-o hartă descompusă a unui pian nesfârșit.

Umbra nelocuită a degetelor mele 
de pasăre.


Photo source: Alexis Loves.......Tumblr Blog (Pinterest)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aceste riduri blânde ce apasă de dincolo de carne

de dincolo de chipul meu fragmentar și casa provizorie  în care momentan exist  ca un refugiat ce învață încă o limbă necunoscută  pentru a ...