vineri, 12 mai 2023

Умань

O tânără mămică cu fetița ei dorm în fiecare noapte nedespărțite. În zori, soarele risipit în tunel înjunghie în vis. 

Păsări de metal se prăbușesc peste oraș. Bruma cerului amestecat cu lumină cern un cântec de leagăn. Un înger își smulge aripile, ceasul de veghe s-a sfârșit.

Vine o vreme când dragostea se dezlegă de moarte și umblă în pantofiorii unui copil.

Mamă, de ce în dimineața asta toate păsările tac?



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Când nopțile sunt prea lungi să mai fie scrise

știm că aparținem ierbii când  tristețea este un substitut propriului labirint.  Când intri în vis, de fapt intri în mintea propriei singură...